Musulmanii din Romania

Unitatea de baza este comunitatea, care cuprinde pe toti credinciosii musulmani dintr-o localitate. Organul de conducere al ei il formeaza comitetul, compus din 5-9 membri alesi pe o perioada de 4 ani. Cei circa 70.000 de credinciosi musulmani turci, tatari, albanezi etc. din Romania traiesc grupati in circa 80 de comunitati religioase teritoriale, rurale si urbane. Marea lor majoritate se afla in judetele Constanta (85%) si Tulcea (12%), restul (3%) in diferite centre urbane ca: Bucuresti, Braila, Calarasi, Galati, Giurgiu, Turnu Severin si alte localitati. Lacasurile de rugaciune musulmane din Romania sunt in numar de 80 de geamii.

Ca lacasuri de cult, mai importante ar fi Moscheea si geamia "Hunchiar" din municipiul Constanta, geamia "Esma han Sultan" din Mangalia, care este totodata cea mai veche din tara, geamiile din Medgidia, Cernavoda, Harsova, Tulcea, Babadag, Macin si Isaccea; aceste lacasuri de cult enumerate mai sus sunt declarate monumente istorice. La acestea se adauga si cavourile "Gazi Ali Pasa" si al lui "Saru Saltik Dede" din Babadag. MOSCHEEA din Constanta (Str. Crangului nr. 1) - monument de arhitectura al orasului, principalul edificiu al cultului musulman, a fost construita de statul roman in anul 1910. Proiectul moscheei apartine marelui inventator roman ing. Gogu Constantinescu, iar executia arhitectului Victor Stefanescu. Edificiul este o imbinare armonioasa intre stilul egiptean-bizantin, cu unele motive arhitecturale romanesti, conceptie arhitecturala pe care nu o mai gasim la alte moschei din Dobrogea. In interior se gaseste covorul adus in anul 1965 din insula Ada-Kaleh, o donatie a sultanului Abdul Hamid (1876-1909), lucrat in celebrul centru de artizanat Hereke, din Turcia, cu o greutate de circa 490 kg si dimensiuni de 9 m × 16 m. Geamia "Hunchiar" (Bd. Tomis nr. 41) este o ctitorie a sultanului Abdul Aziz. Terminat prin 1869, edificiul a ocupat multa vreme o pozitie dominanta in zona. Are un stil arhitectonic maur. Minaretul, desi are numai 24 m inaltime, se impune prin proportionalitate, dominind cladirile inconjuratoare. Geamia este declarata monument istoric si de arhitectura.

                    Musulmanii din Romania

Musulmanii din Roamania

Musulmanii din Romania

In Romania isi desfasoara liber activitatea 15 culte religioase, recunoscute oficial, printre care si cultul musulman. Lor li se adauga un numar mare de asociatii religioase, atit independente, cit si in cadrul cultelor. O parte din asociatiile religioase actioneaza in cadrul si sub egida cultelor religioase recunoscute legal, altele isi desfasoara activitatea autonom de acestea. Alaturi de ceilalti cetateni, apartinind altor culte, credinciosii musulmani isi exercita liber cultul lor, conform marturisirii de credinta a invataturii Coranului.

Practica Islamului in Romania este legata de stabilirea, pe teritoriul Romaniei, inca din secolul al XIII-lea a populatiei turco-tatare. Comunitatile musulmane stabile s-au constituit pe teritoriul Romaniei abia in sec. XIV - XV, ca urmare a instaurarii suzeranitatii Portii Otomane asupra Principatelor Romane, dar ele s-au dezvoltat mai ales in Dobrogea si in unele localitati de-a lungul Dunarii. Activitatea religioasa a musulmanilor in Romania este condusa de un muftiu, cu resedinta in municipiul Constanta. Muftiul este ales prin vot secret din randul clericilor de catre Sura Islam. Alegerea este ulterior confirmata printr-un decret semnat de presedintele Romaniei. Pe linga muftiat functioneaza si un Colegiu Sinodal, numit Sura Islam, compus din 23 membri, care se intrunesc periodic pentru rezolvarea unor probleme administrative si disciplinare ale cultului.

Bibliografie

- Coranul

- Google imagini

-Wikipedia

-Youtube

Curiozitati

Ce mai cred musulmanii ? 

Un musulman va poate spune ca are un înger păzitor bun pe un umăr şi un alt înger păzitor rău, pe celălalt umăr. El crede că daca va ajunge în rai va fi judecat, iar daca faptele sale bune vor cântării mai mult decât cele rele, va intra într-un fel de purgatoriu şi după aceea în rai. Unele dintre principiile de credinţă ale islamului sunt similare cu cele creştine. Musulmanii cred într-un singur Dumnezeu, precum si în îngeri buni si îngeri rai. Ei cred de asemenea în prooroci; toţi musulmanii cred că a existat Adam si Eva, Moise, David, Avraam şi chiar Isus, dar cred ca proorocul lor este Mohamed, cel care le-a descoperit islamismul. 

Ce trebuie sa faca un musulman?

Intai, ar trebui sa-l iubeasca pe Profet (s.a.s.) foarte mult. Aceasta poate fi facuta direct, invatand despre viata sa. Este esential sa traiesti cu amintirea constanta a exemplului sau si sa incerci sa-l urmezi in viata ta. In al doilea rand, aminteste-ti ca ai o misiune in a face Pamantul sa renasca, de aceea cauta terenul favorabil prin intermediul caruia iti poti indeplini datoria si foloseste ceea ce sti pentru a servi acestei misiuni.

Ce trebuie sa faca un ne-musulman ?

Sa demonstreze ca poate sa puna deoparte prejudecatile pe care frica irationala si propaganda negativa a mass-media fata de tot ce provine din lumea islamica sau araba - le-au sedimentat folosind mecanisme rafinate de manipulare pe scara larga.

Cei cinci stâlpi ai credinţei:

Mărturisirea că nu este alt Dumnezeu afară de Dumnezeu (Alah) şi că Mahomed este trimisul (profetul) Său.

Rugăciunea care premergându-i spălarea, se împlineşte de cinci ori pe zi, cu faţa spre Mekka, şi constă din formule anumite, din citate din Coran, şi din închinări ale corpului. Aceste rugăciuni trebuie sa fie scurte, sa dureze în medie de 2 minute şi să fie spuse pe din afară. 

Postul în luna Ramdân zilnic de la răsăritul soarelui până la apus cu abstinenţă totală de la mâncare şi băutură, pe care trebuie sa îl facă musulmanul pentru a intra în rai. Este diferit de postul creştin prin aceea că durează o luna de zile, şi se ţine de la răsăritul până la apusul soarelui (după care începe petrecerea!). În tot acest timp, musulmanului nu trebuie ăa îi intre nimic în stomac, solidarizându-se astfel cu săracii lumii. De asemenea, credinciosul nu trebuie sa comită nici un act imoral în timpul postului; în caz contrar, postul este fără rost. 

Milostenia care este un bir din a patru-zecea parte a veniturilor putând fii plătit în bani sau în natură, majoritatea preferă să dea banii direct cerşetorilor de pe străzi. 

Peregrinajul la Kaaba în luna Zul-Higjgja, pe care are să-l împlinească fiecare moslem (credincios) măcar o dată în viaţa sa.

Se pare ca exista o a şasea cerinţă, ,,jihadul”, care literal înseamnă “exercitarea forţei pentru Dumnezeu”. ,,Jihadul” poate fi realizat de către musulman prin scrierea unei cărţi despre islamism, prin mărturisirea credinţei fata de alţii, sau în mod fizic, prin lupta pentru cauza islamului. Singura siguranţă pe care o are musulmanul cu privire la soarta veşnică a sufletului este ,,moartea prin jihad”; numai astfel i se garantează ca va primi cheile raiului.

Citate

•“Zambetul adresat fratelui tau este milostenie”.

•“Vorba buna este milostenie”.

• „Faptele cele mai iubite de Allah sunt acelea făcute constant, chiar dacă sunt mărunte.”

•„Când te ridici să îţi împlineşti rugăciunea, roagă-te ca şi cum ar fi ultima ta rugăciune; nu spune un cuvânt pentru care va trebui să-ţi ceri scuze a doua zi şi nu îţi pune speranţe în ceea se află în mâinile oamenilor.”

•«Credincios nu este acela care mănâncă până se satură în timp ce vecinul de lângă el este flămând.»”

•„Mâncarea pentru două persoane este suficientă pentru trei, iar mâncarea pentru trei persoane este suficientă pentru patru.”

•„Cel mai bun dinar pe care îl cheltuieşte un om este acela cheltuit cu familia sa, dinarul cheltuit pentru animalul pe care îl călăreşte pe calea lui Allah şi dinarul cheltuit cu companionii săi pe calea lui Allah.”